Duminica stâlpărilor este puntea de trecere de la Postul cel Mare de 40 de zile la Săptămâna Sfintelor Patimi. Domnul Hristos intră în Ierusalim cu intrare smerită şi triumfală totodată. Smerită, pentru că „cel ca are scaun cerul şi aşternut picioarelor, pământul”, se smereşte şi încalecă pe mânz necuvântător. Dar şi triumfală, pentru că mulţimea poporului recunoaşte pe Cel ce vine, pe Stăpânul vieţii şi al morţii, iar pruncii cei fără de răutate Îl întâmpină ca pe un Împărat, cu stâlpări de finic şi cu strigăte de Osana aşternându-şi înainte hainele pe cale. Şi noi Israelul cel nou şi înduhovnicit, ne pregătim să întâmpinăm pe Domnul, care vine bând şi smerit să intre în Ierusalimul sufletelor noastre.