Bucurie!

"Da-mi Doamne, Puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba,Curajul de a schimba ceea ce imi sta in putinta si Intelepciunea de a face diferenta intre ele!"




Sfanta Mucenita Ecaterina,Roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

Sfanta Mucenita Ecaterina,Roaga-te lui Dumnezeu pentru noi!

vineri, 24 decembrie 2010

„Uimitoare taină se săvârşeşte astăzi: firea se înnoieşte şi Dumnezeu om Se face“


Veniţi să ne bucurăm întru Domnul, povestind taina ce este de faţă. Zidul cel despărţitor acum cade, sabia cea de foc se îndepărtează, heruvimul nu mai păzeşte pomul vieţi iar eu mă împărtăşesc din dulceaţa din rai, de la care m-am îndepărtat prin neascultare. Căci Chipul cel neschimbat al Tatălui, Pecetea veşniciei Lui, înfăţişare de rob primeşte, ieşind din Maica ce nu ştie de nuntă, nesuferind schimbare: că a rămas ce era, Dumnezeu adevărat fiind şi a luat ce nu era, om făcându-Se, din iubire de oameni. Acestuia să-I cântăm: Cel ce Te-ai născut din Fecioară, Dumnezeule, miluieşte-ne pe noi.

(Stihiră de la Vecernia Nașterii Domnului)

duminică, 19 decembrie 2010

Sarcina-miracolul lui Dumnezeu.....


Daca ar fi sa descriu sarcina, cred ca m-as limita in a o descrie ca fiind o frumoasa simfonie de emotii, de ganduri, de reverii si trairi unice. O linie melodica unica, o interpretare ce tine de talentul si imaginatia fiecarei mame in parte. Un amalgam de sentimente siroind din adancul inimii. Iar la sfarsit un ropot de aplauze nesfarsit. Asa e sarcina pentru mine.
Au trecut 14 saptamani… toate frumoase, toate zvacnind a viata, a lumina, a speranta si a iubire. 14 de saptamani in care am citit cu nesat fiecare informatie legata de etapele de dezvoltare ale puiului meu, 14 saptamani in care am simtit cum o alta viata creste in mine, cum salasluieste in mine o fiinta noua, pura si inocenta, care peste catva timp va trebui sa faca fata acestei aspre lumi, o lume care pare a fi desprinsa tot mai mult din cartea junglei. Am simtit fiecare zvacnire a corpusorului lui, fiecare bataie de inima, fiecare sughit si am plans de emotie la vazul primelor ecografii. Doamne, cum nu contenesc sa ma mai mir de perioada asta minunata,de minunile care le face Dumnezeu cu noi!
Ma simt mai bine ca niciodata, mai implinita ca niciodata. Mai inteleapta. Ma uit la fotografiile facute de-a lungul timpului. Atunci credeam ca sunt fericita si implinita. Acum cred ca inteleg mai bine notiunea implinirii. Fericita eram, dar implinita abia de-acum pot sa spun ca ma simt. Am inteles abia acum ca aveam nevoie de aceasta schimbare radicala in viata mea. Am inteles ca intelepciunea Divina e infinta si nu pot decat sa imi plac capul in rugaciune umila si sa multumesc Celui care a facut posibil acest dar maret in viata mea. E peste puterile ratiunii mele a intelege minunea inchegata in cuvantul “sarcina”. E peste puterea oricui de a intelege. Si cred ca tocmai din acest motiv genunchiul plecat si recunostinta ar trebui sa-si faca loc mai mult ca niciodata.
Colindele… acele acorduri line care ne vrajesc inima. Care ne transforma. Colindul pe care il simt vibrand in fiinta mea ca o lauda adusa acelor momente in care am fost mai mult decat binecuvantata. Mai mult decat iertata. Mai mult decat iubita. Dar traita din plin de cea care zamisleste in pantec o fiinta minunata. Constientizezi tu, mama, ce momente unice si sublime traiesti? Stai vreo clipa sa reflectezi asupra miracolului din viata ta?... Te indemn sa o faci....

joi, 16 decembrie 2010

Un simplu gand......


Mai este o saptamana si se termina Postul Craciunului, este un post al bucuriei si copilariei noastre. De fiecare data la susurul colindelor gandul ne zboara jucaus spre lumea de basm a Craciunului copilariei noastre. Depanam cu nesat bucurii si nazbatii legate de aceasta mare sarbatoare. Putem sa redevenim copii, primindu-L pe Cel care se va naste peste o saptamana . Postul Craciunului e rastimpul, in care ne pregatim ieslea sufletului sa-I dam un salas lui Hristos. Fiul lui Dumnezeu, acum, asteapta sa se intrupeze in noi, printre noi si pentru noi. Dostoievski spunea pe undeva ca "frumusetea va salva lumea". In bucuria de har si basm a Craciunului noi vom spune ca "nevinovatia va salva lumea". De ce? Pentru ca de Craciun se intrupeaza, se face Om Nevinovatia Insasi.
Sarbatoarea Nasterii Domnului Iisus Hristos este un prilej de bucurie pentru intreaga omenire. Pentru cei ce au inteles cine este Pruncul si au crezul in El, bucuria este si va ramane mare, dar pentru cei ce L-au respins si continua sa faca asta, doar acel “spirit al Craciunului” le va lumina casa, poate masa…

Domnul Iisus reprezinta diferenta majora dintre Crestinism si toate celelalte religii. El intruchipeaza dragostea adevarata, pacea, toate virtutile spre care tanjeste orice om. S-a coborat la noi pentru a ne ridica, sau S-a facut sarac pentru a ne face pe noi bogati.

In freamatul acestor sarbatori sa nu pierdeti prezenta Lui! Maria si Iosif, dupa ce au trecut de amenintarile lui Irod si de cursele celui rau, s-au dus cu Iisus la Ierusalim. La intoarcerea spre casa au pierdut pe Domnul, o zi au crezut ca e cu rudele, prin multime. Dragii mei, sa nu va inselati, daca Iisus nu e langa tine, sa nu crezi ca e cu ceilalti, iar chiar daca ar fi, ce rost ar avea sa sarbatorim fara sarbatorit?

Prezenta lui Iisus Hristos, Domnul noastru sa fie si sa ramana cu noi toti de aceste sarbatori!

miercuri, 15 decembrie 2010

Jurnal de sarcina 2

Asadar,ieri am fost la doctor ,cu nerabdarea pe care o are fiecare mamica sa stie daca pruncutul este bine ,daca a mai crescut ,mai ales pentru ca aveam de facut o ecografie foarte importanta pentru bebe,dar Slava Domnului,sarcina evolueaza bine ,fara nici un fel de probleme.Medicul mi-a facut si o surpriza ,desi am doar 13 saptamani mi-a spus ce va fi ...baietel sau fetita ,mare bucurie a fost cand am aflat sexul pruncului ...dar nu va spun deocamdata ....
Imi place sa-l alint, spunandu-i "puiutul meu, bebelusul meu frumos", mangaindu-mi burtica. Sunt convinsa ca o sa fie o frumusete de copil, dolofanel si istet, care o sa faca multe nazdravanii. Vorbesc cu el minute in sir, spunandu-i cat de mult il iubesc si cat de mult astept sa-l tin in brate. Stiu, din cate am citit, ca el simte inca de acum, cand este foarte mic, dragostea pe care o ai pentru el.

La ecografie m-a cuprins un sentiment de duiosie unic arunci cand medicul mi l-a aratat pe micut, sentiment pe care il am doar atunci cand imi vad bebelusul, iar daca ii aud si inimioara batand, ma simt cu adevarat mamica. Dupa ce m-a linistit, zicandu-mi ca s-a dezvoltat normal (cu toate ca eu aveam impresia ca burtica este prea mica pentru 13 saptamani), am pus intrebarea care ma preocupa de multa vreme: "Si este baietel sau fetita?".

Dupa cateva momente de tacere, in care medicul cerceta foarte concentrat monitorul ecografului, si care mie mi s-au parut atat de lungi, m-a privit intens: "Dupa cate imi dau eu seama, cu aparatura pe care o am, cred ca este - dar nu sunt sigur 100 la suta..." In sinea mea imi doream cu ardoare sa-mi spuna cuvantul pe care il asteptam. "Cred ca este ....!".

Cand l-am auzit spunandu-mi ce voi avea m-am bucurat atat de mult, incat primul impuls a fost sa ma ridic si sa-l imbratisez pe medic. Ma gandeam deja ce nume o sa-i pun, cum o sa arate, ce hainute o sa-i cumpar... O sa aflu sigur peste o luna , cand urmeaza sa fac o ecografie complexa, si atunci voi spune ....

luni, 6 decembrie 2010

Jurnal de sarcina .....

Astazi am hotarat intr-un final sa incep sa scriu si eu un jurnal de sarcina. Intrucat stau acasa deja de aproape trei saptamani si voi mai sta cel putin 1 daca nu 3 (pana la dublu test) sau mai multe in functie de cum evolueaza lucrurile, am ceva timp la dispozitie pentru a face acest lucru. Unde mai pui si ca sunt singura toata ziua ,pana va veni sotul meu de la munca.
Povestea mea incepe in luna septembrie , cand am aflat prima oara ca sunt insarcinata,fericire maxima pentru toata lumea ,iar pentru mine putina teama pentru ce va fi.

In saptamana 10 de sarcina lucrurile stau cam asa:Partea tare, osoasa, a cerului gurii este complet formata. Aceasta placa osoasa divide gurita de nas si face posibila hranirea si respirarea simultan.
Muschii din peretele aparatului digestiv au devenit functionali si au inceput deja sa practice contractiile care vor fi puse in aplicare in momentul in care bebelusul va manca pentru prima data.
Rata de crestere a bebelusului scazut putin, insa greutatea sa de acum o saptamana s-a marit cu aproximativ 13 g si masoara in lungime intre 50-61 mm.
Sfarsitul saptamanii a 10-a de dezvoltare a bebelusului

Astazi este ultima zi din saptamana a zecea de dezvoltare a pruncului tau. Cum stai cu greturile matinale? Iata cateva solutii de lupta impotriva greturilor matinale:

Incearca sa mananci cativa biscuiti dimineata, inainte sa te ridici din pat; Fa o mica provizie pe noptiera inca de cu seara.
Alimenteaza-ti poseta cu un pachetel de biscuiti ca sa ii ai la indemana in orice moment.
Mananca cate putin si des astfel incat sa nu-ti fie niciodata prea foame ori sa te simti prea plina
Evita alimentele grase sau prajite
Incearca sa identifici ce alimente anume iti provoaca starea de greata si evita-le cum poti de bine
Bea multe lichide in special daca deja ai vomitat. Incearca sa bei apa plata sau sucur naturale din fructe mai degraba intre mese, decat in timpul mesei.
Ghimbirul este un remediu comun pentru greturile de dimineata. Doza folosita este de o jumatate de lingurita de ghimbir luat de patru ori pe zi, timp de patru zile pana la trei saptamani. El poate fi infuzat in apa fierbinte pentru cinci minute si consumat sub forma de ceai.
Uleiul votatil din menta. Aroma de menta poate ajuta un stomac foarte sensibil. Umple un castron mare cu apa fiebinte si pune doua picaturi de ulei de menta in el. Apoi aseaza-l pe o masa langa pat. Asigura-te ca este intr-o zona sigura, unde nu exista riscul sa il rastorni din greseala. Sau, daca preferi, poti folosi o lampa de aromaterapie.
Sfatul zilei
De cand nu ai mai baut suc de mere? Acum e timpul. Sucul proaspat de mere (fara zahar) este recomandat in timpul sarcinii, deoarece contine fier, potasiu si magneziu.
Voi continua in fiecare saptamana cu noi si noi experiente pana la marea intalnire ...

duminică, 5 decembrie 2010

În Rusia au fost aduse moaștele Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina


Cu Binecuvântarea Prea Fericitului Patriarh Chiril, al Moscovei și a Întregii Rusii, la 1 decembrie 2010, în Rusia au fost aduse moaștele Sfintei Mare Mucenițe Ecaterina, informează pagina oficială a Patriarhiei Ruse, www.patriarhia.ru! Acestea se vor afla în Moscova până la 4 decembrie, după care vor fi transferate la Ecaterinburg, unde toți doritorii se vor putea închina înaintea lor până la 24 decembrie!

Postul Nașterii Domnului- remediu pentru sufletele noasre


Când vezi că oamenii sunt preocupaţi în a găsi cât mai multe reţete de post, e semn că omul nu mai vede din el decât trupul. Uităm că suntem chemaţi să postim nu numai de bucate, ci şi de păcate. Există mai multă preocupare pentru îndelunga pregătire a mâncărurilor, decât pentru ştergerea din inimă a cuvintelor şi faptelor care ne-au tulburat.Nu e nimic rău în a-i împărtăşi aproapelui o reţetă de post, după cum nu este rău să mănânci. Însă, atunci când la finalul postului rămâi doar cu o reţetă de post, denotă că avem un suflet mort în această viaţă.Postul nu are menirea de a face din noi bucătari, ci de a ne curăţi de patimi. Nu mi-a fost dat să aud că în cadrul unei predici să se rostească o reţetă de post. Sigur, nici nu-mi doresc, căci nu stau de vorbă cu Dumnezeu ca să fiu inspirat în a găsi cel mai potrivit mod de a aşeza o legumă lângă alta. Stau de vorbă cu El, ca să ajung la asemănarea cu El.
Iar dacă patimă a fost definită ca un ataşament “iraţional” faţă de trup, postul are rolul de a elibera trupul de sclavia patimilor.Să reţinem: trupul prospera doar în măsura în care sufletul slăbeşte şi sufletul prospera în măsura în care trupul slăbeşte.Postul restaurează aici şi acum starea în care se afla Adam înainte de căderea în păcat: era vegetarian şi nu era rob nevoilor trupului.A nu mânca mult, dar a râvni mâncăruri rafinate, e semn că firea omului e îmbolnăvita. În acest caz, Avva Dorotei mărturiseşte: “Când un asemenea gurmand mănâncă ceva ce-i place, e până într-atât de stăpânit de plăcerea sa, încât o ţine mult timp în gură, o plimba încoace şi încolo şi n-o înghite decât cu greu, din pricina plăcerii pe care o încearcă.”Dar nu doar prin restrângerea cantitativă a hranei şi prin abţinerea de la anumite categorii de alimente se obţine tămăduirea firii omeneşti. Căci nu este nici un câştig să ştim că unii au postit săptămâni întregi, dar au refuzat să-şi îmbrăţişeze şi să le vorbească semenilor cu care s-au certat.Sfântul Ioan Gură de Aur spune că nu trebuie să săvârşim postul cu mâinile goale: “Când cineva îţi va zice: “Eu am ţinut tot postul”, răspunde-i: “Eu aveam un duşman şi m-am împăcat cu el, obişnuiam să bârfesc şi m-am oprit.”"Postul este infranarea de la toate mancarurile, sau la caz de boala, numai de la unele, de asemenea si de bauturi si de toate cele lumesti si de toate poftele cele rele, pentru ca sa poata crestinul sa-si faca rugaciunea lui mai cu inlesnire si sa-I fie milostiv Dumnezeu insa si pentru a ucide poftele trupului si a primi harul lui Dumnezeu. Postul este o fapta de virtute, un exercitiu de infranare a poftelor trupului si de intarire a vointei, o forma de pocainta, un mijloc de mantuire. Dar este in acelasi timp si un act de cult, adica o fapta de cinstire a lui Dumnezeu, pentru ca el este o jertfa, adica o renuntare de buna voie la ceva care ne este ingaduit, izvorata din iubirea si respectul pe care il avem fata de Dumnezeu. Postul foloseste si sufletului si trupului, pentru ca intareste trupul, usureaza si curateste sufletul. Pastreaza sanatatea trupului si da aripi sufletului. De aceea, Legea Veche il recomanda si il impune de atatea ori: "nu fi nesatios intru toata desfatarea si nu te apleca la mancaruri multe. In mancarurile cele multe va fi durere si nesatiul va veni pana la ingretosare. Pentru nesatiu, multi au pierit; iar cel infrant isi va inmulti viata", zice inteleptul Iisus, fiul lui Sirah (37, 32-34). Mantuitorul insusi a postit 40 de zile si 40 de nopti in pustie, inainte de a incepe propovaduirea Evangheliei. El ne invata cum sa postim si ne spune ca diavolul nu poate fi izgonit decat cu post si rugaciune. Posteau de asemenea Sfintii Apostoli si ucenicii lor; ei au randuit postul pentru toti crestinii. Sfintii Parinti lauda si recomanda postul cu staruinta. Iata ce spune, de pilda, Sfantul Ioan Gura de Aur: "Postul potoleste zburdalnicia trupului, infraneaza poftele cele nesaturate, curateste si inaripeaza sufletul, il inalta si il usureaza. Postul nu este placut omului bogat, dar este placut celui muncitor. Postul este lungime de viata. Postul este armonie intre trup si suflet cu sanatate indelungata. Prin post descatusezi trupul de lacomie, de lene, de furt, de minciuna, de pizma, de rautate, de sudalma, de batjocora, de fumat, de betie, de indiferentism. Postul nu este o schingiuire a trupului ci o adevarata hrana de viata. Postul cel adevarat nu trebuie sa-l postim numai cu trupul ci si cu sufletul. Adica nu numai sa mancam de post ci si infranandu-ne totodata si de la patimi, pacate si ispite. Odata cu infranarea de la mancarurile de dulce, sa ne silim a ne curati nu numai trupul ci si sufletul, petrecand in rugaciuni si pocainta. Postul adevarat si desavarsit este deci nu numai trupesc ci si sufletesc. Postul de bucate impreuna cu celelalte fapte bune este post. Asa ne invata Biserica in Cantarile Postului Mare, zicand: "sa postim post bine placut Domnului; postul cel adevarat este instrainarea de rautati, infranarea limbii, lepadarea maniei, departarea de pofte de clevetire, de minciuna si de juramant mincinos. Sfantul Ioan Gura de Aur zice: "Postiti ? Aratati-mi-o prin fapte. Cum ? De vedeti pe sarac, aveti mila de el; un dusman, impacati-va cu el; un prieten inconjurat de un nume bun, nu-l invidiati; o femeie frumoasa, intoarceti capul. Nu numai gura si stomacul sa posteasca ci si ochii si urechile si picioarele si mainile voastre si toate madularele trupului vostru. Mainile voastre sa posteasca ramanand curate de rapire si lacomie; picioarele, nealergand la privelisti urate si in calea pacatosilor. Ochii, neprivind cu ispitire frumusetile straine: gura trebuie sa posteasca de sudalme si de alte vorbiri rusinoase". Postul nu trebuie sa fie o dieta ci o jertfa de credinta. La capatul postului Craciunului crestinul trebuie sa mearga la preotul duhovnic sa-si marturiseasca pacatele cu sinceritate si cainta ca astfel sa primeasca dezlegare sa se impartaseasca cu Trupul si Sangele Mantuitorului nostru Iisus Hristos- Sfanta Cuminecatura. Postul Craciunului este o mica jertfa adusa de noi crestinii Bunului Dumnezeu fata de Marea Sa Milostivire de atrimite in lume pe Unicul Sau Fiu sa se jertfeasca pentru noi oamenii si sa ne mantuiasca. Tinand Postul Craciunului bucuria marii sarbatori a intruparii Fiului lui Dumnezeu-Craciunul va fi pentru noi un castig sufletesc in lupta noastra pentru mantuire.